abiturient
Definiție medicală
Termen academic utilizat pentru a desemna un elev aflat în ultimul an de liceu sau un absolvent care se pregătește ori susține examenul de bacalaureat (sau examenul de maturitate), dobândind astfel dreptul de înscriere în învățământul superior.
Echivalente bilingve
- Abiturient
- Absolvent de liceu
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv masculin, articulat: abiturientul, plural: abiturienți, genitiv-dativ: abiturientului / abiturienților. |
| Formare | Împrumut neologic din limba germană 'Abiturient', care la rândul său provine din latinescul modern 'abiturire' (a vrea să plece). |
| Ortografie / Pronunție | [a-bi-tu-ri-ent] (pronunțat în cinci silabe, cu diftongul -ent la final, accentul pe ultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) -> Lexic Academic |
| Inflection Type | Masculine noun, plural form: abiturienți, genitive form: abiturientului. |
| Formation | Borrowed from German 'Abiturient', derived from the Late Latin 'abiturire' (wishing to leave/depart). |
| Spelling / Pronunciation | [a.bi.tu.riˈent] |
| Source | Romanian Language Etymological Dictionary -> Academic Wordlist |
Exemple de utilizare în context
RO: Fiecare abiturient a primit o diplomă onorifică în cadrul festivității de încheiere a cursurilor liceale.
EN: Each high school senior received an honorary diploma during the high school graduation ceremony.
RO: Emoțiile dinaintea examenului se puteau citi cu ușurință pe chipul oricărui abiturient din sală.
EN: The anxiety before the exam could be easily read on the face of any matriculant in the room.
Expresii și sintagme medicale
Statut de abiturient / Status of a high school senior
RO: Poziție academică tranzitorie a unui elev aflat între finalizarea cursurilor liceale și admiterea la facultate.
EN: A transient academic position of a student situated between completing high school and university admission.