Ierarhie: #istoria medicinei (27 termeni)

• Ab antiguo (locuțiune adverbială latinească (istoria medicinei / deontologie))

  Variantă grafică sau medicală veche pentru 'ab antiquo', însemnând 'din timpuri străvechi' sau 'din vechime'. În context medica...

• ab antique (locuțiune adverbială latinească (variantă grafică / deontologie))

  Variantă grafică medievală sau alternativă pentru expresia 'ab antiquo', însemnând 'din vechime'. În limbajul medical clinic și...

• ab ovo usque ad mala (locuțiune adverbială latinească (istoria medicinei / psihologia dezvoltării))

  Expresie latină extrasă tot din Satirele lui Horațiu, însemnând literal 'de la ou până la mere' (referire la structura unui prâ...

• ab urbe condita (locuțiune adverbială latinească (istoria medicinei / cronologie medicală))

  Expresie latină însemnând literal 'de la întemeierea cetății' (referire la fondarea Romei în 753 î.Hr.). În context academic și...

• abadesă (substantiv feminin (istoria medicinei / asistență socială))

  Superioară a unei mănăstiri romano-catolice (stareță). În istoria medicinei și a asistenței spitalicești, abadesele au jucat un...

• Abaeus (substantiv propriu (mitologie medicală / antropologie))

  Epitet mitologic grecesc atribuit zeului Apollo, derivat de la numele orașului Abae din Phocis, unde zeul avea un templu și un ...

• abalienare (substantiv feminin (neuropsihologie / psihiatrie clinică / istoria medicinei))

  Acțiunea de a abaliena și rezultatul ei; stare de alienare mintală, rătăcire a minții sau pierdere a facultăților psihice cogni...

• abalienațiune (substantiv feminin (psihiatrie / variantă arhaică))

  Variantă fonetică arhaică a substantivului abalienare (alienare mintală, pierdere a facultăților cognitive). Introdusă în limba...

• Abantiades (substantiv propriu (mitologie medicală / patronimic))

  Patronimic mitologic grecesc utilizat pentru a-i desemna pe descendenții regelui Abas al Argosului, cel mai cunoscut fiind Pers...

• Abantiadul (substantiv propriu (mitologie medicală / substantivizare românească))

  Forma articulată și românizată a patronimicului Abantiades, reprezentându-l în mod direct pe Perseu, fiul lui Zeus și al Danaye...

• Abanul (substantiv propriu (arhaism medical / demonologie clinică))

  Termen arhaic extrem de rar, atestat în vechi scrieri apocrife balcanice sau manuscrise de leacuri, desemnând personificarea si...

• Abaris (substantiv propriu (mitologie medicală / istoria medicinei))

  Figură legendară din mitologia greacă, cunoscut ca Abaris Hiperboreul, preot al lui Apollo, medic, vindecător și șaman atestat ...

• Abas (substantiv propriu (mitologie medicală / patronimic))

  Rege legendar al Argosului în mitologia greacă, bunicul lui Perseu, cunoscut pentru scutul său sacru înzestrat cu puteri magice...

• Abasizi (substantiv masculin plural (istoria medicinei / medicina islamică))

  Membri ai celei de-a doua mari dinastii de califi care au guvernat Califatul Arab (750–1258), cu capitala la Bagdad. În istoria...

• Abason (substantiv propriu (demonologie clinică / istoria etnomedicinii))

  Termen mitologic și arhaic rar, întâlnit în superstițiile medievale și în manuscrisele magico-medicale din spațiul sud-european...

• abătătoare (substantiv feminin (anatomie comparată / biomecanică / arhaism medical))

  Termen anatomic vechi sau regional utilizat în trecut pentru a descrie o structură musculară, un ligament sau un canal derivat ...

• abate1 (s.m.) (substantiv masculin (istoria medicinei / asistență socială))

  Superior al unei mănăstiri romano-catolice (stareț). În istoria medicinei și a asistenței spitalicești, abații au jucat un rol ...

• abațial (adjectiv (istoria medicinei / asistență socială))

  Care aparține unei abații sau unui abate; referitor la structurile administrative, proprietățile sau instituțiile caritabile co...

• abație (substantiv feminin (istoria medicinei / asistență socială / arhitectură))

  Mănăstire catolică de mari dimensiuni, autonomă, condusă de un abate sau de o abatesă, care cuprinde adesea un ansamblu de clăd...

• abatoriu (adjectiv (arhaism medical / igienă publică))

  Termen arhaic utilizat ca adjectiv pentru a descrie tot ceea ce aparține, este legat de sau provine de la un abator ori dintr-u...